Arhivă | ianuarie 2010

Pas cu pas …

Incet ,incet ne indreptam catre primavara…nu rade , intram in februarie , o mica escala peste „Valentin’s day ” and after …Martisiorul . Si uite cum pun eu la un loc o sarbatoare moderna altaturi de una pagana si straveche .
Azi au plecat in garaj si ultimile semne de sarbatori craciunesti …Pomul meu a ramas pana azi in asteptarea copiilor .Nu-l puteam strange fara ei …
In toamna asta am pastrat muscatele in casa .E un pariu pe care il fac cu iarna si sper sa pot scoate in primavara plante sanatoase .
Deci !!! Ne pregatim de primavara , incepem invocatiile pentru venirea ei !

Mon frere…

23 ianuarie . Acum …multi ani (hai sa nu ne dam de gol cati …) venea pe lume Praslea . Nu eram eu foarte fericita cu treaba asta .Mai aveam deja un cadou de la barza . Stiam ca nu e nimic de „dat” ci mai degraba „de luat „. Ca imi lua din jucari , din bunatati si din alinturi…Iar acu ?
Alt dar de la barza ?
Pai barza aia nu avea si ea alta treaba de facut decat sa vina pe la noi ?
Daruit cu un nume pompos Luciano precum „nasul” lui italian la inceput nu a facut el prea multa galagie .Nici nu prea avea cum intre doua surori !
Dar a compensat din plin mai tarziu !
Dupa atatia ani nu pot decat sa-i multumesc berzei pentru cel mai grozav frate .
Pentru zburatorul nostru „La multi ani ! „
Te iubesc , frere !

Si a fost odat’…








A fost sosirea in Canada …
Impreuna cu Sheeba (personaj important! )
O prima dimineata si prima imagine a Detroitului (de peste garla…)

Iar peste o jumatate de an prima cafea de pe terasa casei mele . Sincer , dimineata o cafea pe terasa este partea miraculoasa a zilei mele si acum , dupa doi ani .
Diminetile de pe terasa casei mele …

Zilele celor dragi…


Poimaine este ziua ginerelui meu …suna aiurea inca pentru mine apelativul asta .
Nici exagerarile cu „mama si fiu” nu-mi plac .In definitiv este stupida ideea ca brusc capeti o mama …Si sa incerci sa te bagi pe gat bietului om .
As vrea mai degraba sa le fiu ginerelui si norei mele o prietena . O prietena care sa-i inteleaga . Nu-i destul ? In locul fandoselilor romanesti cu „baiatul meu” „fata mea” in spatele carora de cele mai multe ori se ascunde o mare falsitate ?
Asa ca …La multi ani Robert ! Sa nu iti pierzi niciodata aripile si visele !
Poate nimic in viata nu este mai greu de suportat decat pierderea viselor .
Te asteptam aici cu mult drag si prietenie !

Prima data …

Ce caut pe aici? Habar nu am …
Am o casa .Ea e universul meu magic .Mi-am dorit-o . Am visat la ea o viata .
Ei bine , in blog am sa vorbesc despre ea .
O sa vorbesc de spre flori , gradina si noi ,ceilalti ce-o populam : oameni , catei , pisici si uneori pasari (or mai veni la primavara la cuib ?) sau iepuri .