Arhive

We did it …

Am reusit sa ajungem si la sfarsitul lui 2019 .

Clanul ne e mai bogat cu inca doi aici . Si asta e o mare bucurie pentru mine . Parte dintr-un plan de vise .

Copii ne sunt sanatosi , nepotii la fel . Plus inca unul pe drum .

Ma intorc in urma cu 15 ani cand deabia incepusem drumul asta si inteleg cat de departe suntem de atunci . Am reusit acolo unde altii ne proroceau esecul . Si nu au fost putini . Ma intreb pe unde sunt ei , cum sunt ei …

Am reusit pentru ca am crezut in ceea ce faceam . Ca nu mi-am plecat urechea la toti pesimisti care nu vor sa creada ca altii vor reusi acolo unde ei au esuat . Mi-am urmat drumul , visele si atat .

Rezolutii pentru la anul care vine ?

Sa fim sanatosi . Sa ne bucuram mai mult de noi , de familie .

Sa fotografiez mai mult . Sa incep sa fotografiez sport pentru ca de anul asta am si cu ce 🙂

Dar inainte de toate sa iau totul usor , fara graba . Oricum timpul trece repede , ce rost are sa-l mai impingem si noi de la spate ?

La multi ani omenire !

 

 

Buna dimineata lume !

Aseara am fost la film … Star Wars. In gasca : Mocanca aka Patricia , Bella si Mihailii mici . Undeva pe langa noi a fost Luci sigur . Probabil de aia a lipsit Yoda din aceast final 🙂

Bella a rezistat la tot filmul . Nu am sa inteleg niciodata cum poate fi atat de pasionata de Star Wars , cred ca stie mai bine decat noi personajele si legaturile dintre ele :))

Patty a plans la scena in care moare Leia , noi am facut caterinca de ea ( ok , mai mult eu 😀 ) . Nu de alta dar asa ar fi facut si Luci de ea . Sa stie ca e acolo .

Filmul a fost epic , mie mi-a placut . Probabil altora nu dar este important de observat ca filmul are spectatori de varste atat de diferite incat este special . Oameni mai mari ca mine pana la Bella care are 5 ani … pai asta este ceva ,nu?

Povestea pare sa se incheie dar simt ca mai sunt multe de spus si sper sa mai vedem povesti Star Wars in viitor . Deocamdata ma consolez cu The Mandalorian pe Disney Plus .

De care btw , copiii nu se mai satura . Asa ca personal ador Disney plus . Stau seara si privesc filme vechi sau noi cu ei . Le comentam , le privesc prin ochii lor si e poate cea mai frumoasa bucurie sa-i vad cum isi exploreaza universul sentimentelor , cum vad aceleasi lucruri care ne-au bucurat pe noi .

Este cred una din cele mai frumoase perioade din viata mea . As vrea doar sa am mai mult timp sa stau cu ei.

Bucuria din backyard

Odata cu vremea calda a inceput  nebunia din backyard . Suntem norocosi . Copii au proriul lor parc , teritoriu de explorat in propria curte . Safe . Unul din beneficiile traiului la casa si nu cocotati intr-un oras asa cum am fost nevoita sa traiesc eu dupa ce ne-a mutat Ceasca cu japca la bloc .Tanjind toata viata dupa o curte a bunicii din amintirile mele cele mai vechi . Sau curtea si casa din Colentina demolate cu forta in anii „70.

Sau cum  au trait copii mei .

Urasc traitul la bloc intr-un mod organic . Nici aici cat am stat pana sa ne mutam in casa noastra nu am fost prea happy cu asta . Linistea pe care o gasesc intr-o casa nu mi-o da nici cel mai fancy apartament din cel mai fancy bloc .

E  bucuria pura a fiecarei dimineti aproape de natura . Greu de inteles . Cam ca si  cum ai fi in vacanta perpetua .

Si sa imi vad curtea plina de minunile care imi umplu viata … sa le aud bucuria , ce isi mai poate dori cineva de la viata ?

Happy Mothers Day !

Oh Canada!

E Canada day …ne tragem un pic rasuflarea . Copii s-au intors din concediu , mai scurt ca asa e cand esti sef si propietar . De obicei muncesti mai mult decat altii . :))
E prima Canada day pentru mine ca si cetatean canadian  si da , o iubesc , simplu pentru lucrurile simple si normale pe care le regasesti aici . Clipul de mai sus vorbeste de lucrurile simple . E drept , stau „la tara” si imi iubesc locul in care traiesc …. Imi petrec vacantele pe aiurea dar ma intorc fiindu-mi dor de „acasa” .
Zilele trecute conduceam si deasupra soselei rotea un vultur … peste tot in jurul tau e natura , vie , adevarata , nepervertita … Asta e ceea ce iubesc .
Sambata ma duc sa imi culeg visine pentru dulceata .A facut si visinul meu anul asta  dar e inca mic . Mi-a iesit de o prajitura 🙂

Bell se face din ce in ce mai mult o copie a lui Cristi cind era mic . Acelasi chef de viata si zambet 🙂

In rest ce mai facem …. mai nimic .Lucruri plictisitoare pentru alti . Leac pentru mine . Enjoy the summer e lozinca . Ne pregatim de vacanta …. Mexic , venim !

Noiembrie si vin sarbatorile

A intrat iarna  peste noi  …Nu inca cu putere dar se simte … Doi -trei fulgi acum o saptamana . Nu destul sa se aseze si nici sa sperie pe cineva .
A venit de o luna Patricia si e casa plina .
Incepe sa devina de a casei , asa un pic canadianca 🙂 .
Finally , dupa multa lene si intarzieri am ajuns sa dau ex de cetatenie probabil ca in urmatoarea luna voi  canta O Canada! si jura credinta reginei .:)
Inchid un drum in viata mea si prin asta chiar inteleg ca voi inchide definitiv anumite lucruri  . Romania ramane locul de unde vin dar cu siguranta tara in care traiesc present si viitor este Canada . O iubesc si respect intr-un fel anume . Pentru ca oricat de greu a fost sa o iau de la inceput aici , a fost cu mult mai usor decat sa ma lupt in tara mea cu morile de vant .
Asa ca in curand voi spune zambind : I am canadian ! si daca as spune ca nu inseamna nimic pentru mine as minti 🙂
Examenul de cetatean a fost mai simplu decat am crezut …. 15 intreebari sunt incredibil de simple si doar daca nu stii engleza sau nu ai trait aici nu ai sti sa raspunzi la ele . Alte 5 fac apel la ceva mai mult … Dar baremul minim e de 15 asa ca practic nu ai cum sa-l pici decat daca nu ai sti engleza sau ai trait inchis in casa in Canada .
In rest  au inceput concursurile pentru gimnastica . Atletii de Alpha  arata din ce in ce mai bine . Au echipamente noi  .Si sunt frumosi rau de tot in ele . 🙂
Si vine Craciunul si am inceput deja shopping ul  pentru el … Da , am ordonat deja cadouri  sau am inceput sa le cautam prin magazine . Nu e placere mai mare decat sa ii surprinzi pe cei dragi  .:)

Vine toamna …

Si incet , incet vine toamna . Inca asa cu timiditate . In bucatarie  la mine miroase a zacusca . Ca in fiecare an copilul meu frumos  si-a suflecat manecile si s-a asezat in fata gratarului la copt ardei capiati si vinete …Si ciuperci , multe ciuperci ca fara ele nu-i zacusca .
Ne pregatim  pentru Thanksgiving day si zau ca avem pentru ce sa fim recunoscatori  . Lucrurile au mers frumos pentru noi aici anul asta .

S-au facut struguri pentru prima oara in viile lui Mihail . motiv de apriga caterinca …pentru ca omul meu a vrut musai sa faca vin cu ei … Cat o iesi habar nu am dar el e tare mandru de cele cateva kile de struguri culesi :))
Magazinele au inceput sa se umple de aiureli pentru Hallowen si eu ma gandesc la Patty si la cat de mult ii plac ei . Mi-e dor de ea 🙂

 Toto (Theo) a inxeput scoala  . E primul an la kindergarden si merge ca o fetita mare cu buss-ul .:) Zile trecute ma intreba de unde am cumparat ” branza cu buline” ? Care branza cu buline era de fapt o telemea imprimata cu semne de la strecurat zerul …

 Si tot ieri m-am trezit descoperita pe facebook de o fosta colega de suferinta din Christiana . Dumnezeule , ne-am amintit de cafelele baute undeva la o terasa „la Geo” , in anii de dupa revolutie , intre servici ci cursuri . Vorbeam si puneam la cale lumea gandind la ce vom face in viitor . Evident ca nu asa gandeam ca va ajunge Romania . Nici in visele cele rele nu am fi vazut-o asa cum e acum ..
Pacat de vise . Si i-am invitat la o  cafea virtuala pe aceia de atunci , acum rispiti prin lume .
Mihaela  , a fost o surpriza placuta sa te regasesc … Iar fiica ta iti seamana asa de mult 🙂

Si trece vremea , batraneste ca si noi , cu dureri in oase dar cu tinerete risipita in suflete . Si pot sa uit orice atat timp cat imi sunt copii sanatosi si fericiti  . Pot uita si vise despre o altfel de Romanie pe care niste tineri visatori o puneau la cale prin 1991 , si impliniri si neimpliniri . Pentru ca viata nu mi-a fost intodeauna  drum pavat cu aur  . Si azi gandurile ma poarta catre anii grei ai vietii mele …
Anul in care Luciano si-a frant aripile prematur sau anii in care muncit nebuneste scoala-casa cu doi copii mici-servici …anii de Christiana … anii in care a trebuit sa fiu si mama si tata copiilor in tara dupa plecarea lui Stefan … ani grei pe care nu as mai vrea niciodata sa-i repet .
Toate au trecut , odata cu trecerea oceanului .  Si am invatat sa iubesc  lumea asta asa cum niciodata nu as fi crezut ca o voi iubi . Lumea mea .